Sonda japoneză Hakuto-R nu a reușit să scrie istorie pe Lună în data de 25 aprilie.
Sonda operată de compania ispace, cu sediul la Tokyo, a încercat să devină prima navă spațială privată și primul vehicul construit de Japonia care să efectueze o aselenizare.
Însă, încercarea ar fi eșuat. Echipele de ispace au pierdut contactul cu sonda cu doar câteva minute înainte de momentul planificat pentru aselenizare, în data de marți, 25 aprilie, ora 19:40 (ora României).
„Așadar, trebuie să presupunem că nu am putut finaliza aselenizarea”, a spus Takeshi Hakamada, fondator și director executiv al companiei ispace, citat de Space.com.
Compania a continuat să încerce să intre în contact cu sonda, dar fără succes. Drept rezultat, „a fost stabilit că există o probabilitate crescută ca sonda să fi efectuat o aselenizare dură”, a transmis compania.
„Pentru a afla ce anume a cauzat această situație, inginerii de la ispace analizează momentan datele telemetrice obținute până la finalul secvențelor de aselenizare și vor clarifica detaliile după finalizarea analizelor”, a mai precizat compania japoneză.
Astfel, dacă încercarea de aselenizare a eșuat, sondele construite de Guvernele SUA, Uniunii Sovietice și cel al Chinei rămân singurii exploratori robotici care au atins vreodată suprafața celui mai apropiat vecin al Pământului.
Încercarea de aselenizare pentru sonda Hakuto-R a însemnat mai bine de un deceniu de muncă pentru ispace. Din 2013 și până în 2018, compania a operat Team Hakuto în cadrul Google Lunar X Prize, o competiție care oferea 20 de milioane de dolari pentru prima unitate privată care trimite o sondă robotică pe Lună.
Premiul a expirat în 2018 fără un câștigător, însă ispace a continuat să-și dezvolte sonda. A ajuns la punctul de lansare în decembrie 2022, atunci când a fost trimisă la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9.
Sonda Hakuto-R a efectuat o călătorie lungă spre Lună, ajungând pe orbita lunară în 20 martie. Sonda a coborât de la o altitudine de 100 kilometri printr-o serie de manevre care a durat aproximativ o oră.
Locul de aselenizare ar fi trebuit să fie Craterul Atlas, aflat în Mare Frigoris (Marea Frigului), regiunea de pe fața vizibilă a Lunii. Sonda a părut să se încadreze bine în poziții, potrivit datelor furnizate în timpul transmisiunii în direct, însă nu a reușit aselenizarea. Momentul planificat pentru aselenizare a sosit și a trecut fără niciun semn din partea sondei, astfel că echipele au concluzionat că încercarea a fost cel mai probabil un eșec.
Totuși, sonda a trimis date în timpul încercării de aselenizare, acesta fiind unul dintre momentele cheie ale misiunii. „Suntem mândri. Am reușit deja multe lucruri cu Misiunea 1”, a transmis Hakamada.
Prima aselenizare din istorie pentru o companie privată, sub semnul întrebării
Stanley Kubrick, regizorul despre care s-a spus că ar fi filmat aselenizarea lui Neil Armstrong
Un raport dur recunoaște că programul de aselenizare al NASA este cu ani în urmă
Sonda Juno a surprins cele mai clare și spectaculoase imagini cu Io, luna lui Jupiter